Cere,daca vrei sa ti se refuze.

As fi putut sa vorbesc,dar am preferat sa tac.
Mi-am dat seama ca,pe langa toate celelalte lucruri pe care inca nu stiu sa le fac si-o sa-mi ia o vesnicie sa le-nvat,stau foarte prost si la capitolul sincronizare.Reusesc sa spun cuvintele potrivite la momentele nepotrivite,si cuvintele nepotrivite la momentele potrivite.Paradoxal,as putea spune,daca ar fi sa gasesc un cuvant care sa-l inlocuiasca pe ‘trist’.Dar n-o sa gasesc,pentru ca-mi plac starile elevate de spirit.

horia: ce-ai ma larva ?
cold crush: ma simt naspa
horia: dici ?
cold crush: de nu stiu..de-an pulea
cold crush: m-am saturat
horia: de cine ba ?
cold crush: de toata lumea
cold crush: toti is curve
horia: tu esti curva mea
horia: mandreste-te
cold crush: si curva mea cine-i?
cold crush: vreau si io sa am curva mea.Si de-aici imi pun intrebarea :De ce toti trebuie sa fim curva cuiva ?
Din cauza ca nu putem sa ne abuzam atat de bine precum poate s-o faca altcineva ?
Mereu mi-a placut sa cred ca-mi sunt autosuficienta.Dar mai nou,se pare ca am nevoie de cineva sa ma faca sa sufar amar.E toata lumea la fel ca mine ?Cu totii cautati pe cineva sa va tina agatati de cuvinte si gesturi lenese,pe cineva sa va tina creierii in tinte si sa va despleteasca orice fir de ratiune ,sau sunt eu anormala ?
N-o sa-ncerc sa-mi aprind justificari penibile ca sa-mi dreg setea de chin in fata voastra,pentru ca stiu ca n-are rost.Ar insemna sa ma plang,ceea ce eu nu fac decat daca ma aflu in dramatica imposibilitate de a-mi desface sticla de cola sau de a-mi aprinde o tigara,prea beata fiind.
Partea proasta la aversiunea mea catre dragoste si sentimente sincere in general e ca nu stiu care-mi sunt limitele.Nu stiu sa ma opresc atunci cand sunt la marginea prapastiei,nu stiu sa zic ‘gata’ atunci cand ma doare prea tare sau cand imi place prea tare si nici nu sunt in stare sa ma controlez cand e vorba de intensitatea cu care simt ne-sentimentele.
De asemenea am tendinta sa ard pe oricine e in stare sa simta ceva pentru mine si sunt dispusa sa primesc de la oricine care nu-i dispus sa-mi dea ceea ce vreau in general.E un defect care merita exploatat,zic eu,asta in cazul in care v-ati epuizat toate resurele de calitati.Pentru ca,din nou,defectele mele sunt mult mai interesante decat calitatile oricui altcuiva.
Eu una sunt dispusa sa traiesc in dezordinea in care ma invart de multa vreme incoace,pentru simplul fapt ca nu stiu cum altfel sa ma complac.Pretentiile mele de la mine sunt aceleasi pe care le am si de la restul :nule.Nu ma-ntelegeti gresit,am incredere infinita in mine si in mine,numai ca sunt de parere ca din moment ce nu te-astepti la nimic de la nimeni,n-ai cum sa fii dezamagit.Asa se poate explica si orgoliul meu bolnav precum si ocazionalele stari de melancolie prelungita in flux de amintiri lungi si fade.

Plecand de la premisa ca toti suntem curve si toti apartinem unui altuia mai putin noua insine,pot sa afirm ca nu e foarte productiv sa fugim de suferinta si nici de infinitele complexe sentimentale provocate de ea,pentru ca,dragele mele curve,cu totii le avem in noi.Numai ca unii dintre noi le exteriorizam mai prozaic decat unii dintre voi.Asa ca suferiti si bucurati-va ca inca mai sunteti in stare s-o faceti.Va pup.

Mod mai productiv de a-mi pierde timpul n-am gasit

Iar ai mancat cacat.Faci asta periodic?Asta si bineinteles cititul blogului meu,desi ma cam enerveaza sa asociez astea doua activitati ale tale,dat fiind ca eu imi scriu blogul. In orice caz,observ ca-ti place.

Ce sa zic...N-am de gand sa incetez sa mai vorbesc despre ce vreau doar pentru ca exista posibilitatea ca tie sa-ti plesneasca vreo vena.De data asta chiar n-am nimic cu tine,mi-as dori doar sa-ti dai seama si tu ca nu tot ce fac are legatura cu tine si ca reactiile tale sunt total nepotrivite.Dar ma rog.Nu-s inteleasa de toata lumea,asta stiam deja.Oricum n-aveam asteptari prea mari de la tine.

Cu toata bunavointa iti doresc-ca de Craciun,ziua ta si Paste sa se-ndure doctorul de tine si sa-ti mareasca doza de Valium sau ce para-pills iei tu acuma.Si daca nu iei,ar trebui.

Cacat,acuma o sa crezi ca-mi pasa de ce zici tu si toate alea.Eeeeeeeeei,asta e.Pup din partea tipei care nu-i destul de buna incat sa n-o mai faca pe victima.:*

Curvele de voi,refugiul de mine.

Nu dau vina pe tine ca-ti mai petreceai din cand in cand dup-amiaza intre coapsele mele.Nu te condamn pentru orele pe care ni le-am furat unul altuia atatea zile la rand,nici de rasuflarile pe care ti le-am dat sa le-ncalzesti atatea tigari la rand. Iti placea sa probezi atitudinea mea,sa vezi daca-ti vine.Si cu nasul rotund si rosu si cu parul cret si verde si cu ochii imposibil de albastri o faceai pe clovnul ascuns in frustrarile mele subtile. Timpul se dilata,se fierbea in ceata electronica a atmosferei dintre noi doi,ne furam unul pe altul intinsi pe cearceafurile primavaratice.Ploi si grindina vedeam intamplandu-se pe geamul de deasupra cerului.Te hraneam cu reviste de moda umplute cu pere malaiete,iti dictam frici si fericiri cu lingurita de argint,iar tu mancai cu cele mai impecabile maniere.

Putin mi-a trebuit sa aflu ca nu-ti placeau.

Iti comparai circumferinta gandurilor cu ale mele si mereu risipeai farmecul tacerii cu o clipire sugestiva.Ochi mai goi decat ai tai n-am mai vazut.Nici cerul nu arata atat de sters si lacom de vieti fragile precum ochii tai.Aspirator de vise verzi,ochii tai albastri. Ca un geam de sticla antiglont gesturile tale nu se afectau in pumnii mei flasci si cazuti.Erai capabil sa respingi pana si cea mai inocenta dintre porniri,si jocurile infantile se risipeau din clipa cand ma strangeai intinsa intre perne. N-ai avut puterea, nici slabiciunea sa-mi recunosti in fata ca nu stii cum e sa traiesti fara rastignirile tale dulci si periodice de inchipuiri invelite-n piele si nume de fete ,m-ai catalogat drept victima.

Astept acum.Astept sa treaca zilele intre doua vise ,sa se evapore orice urma de fum amar pe care ai fi putut-o lasa impregnata in temperamentul meu transparent.Astept sa-mi arati cum se arunca la gunoi viscere intregi de sentimente si dureri.Si sa-mi explici cum si cat de slaba sunt.

N-am fost decat refugiu intr-o gara unde toti calatorii au ales sa mearga cu avionul.N-am fost decat pala de vant intr-un loc unde soarele ardea prea puternic.N-am fost decat sinucidere printre bolnavii de cancer,spanzurat printre impuscati si n-am facut decat sa aproape iubesc sentimentul de abandon pe care mi-l ofereai pe tava in fiecare clipa.Abandon sec,surd,amar si aspru.

Eu sunt aici.

Vorbeste.
Vorbeste.
Vorbeste.
Vorbeste.
Vorbeste.
Vorbeste.

Post pentru tristi,despre nimic in principiu.

E din nou seara si mie imi vine sa incep propozitia cu 'Azi,01.10.2007…',dar n-am de gand sa fac asta pentru ca ar trebui sa am ceva interesant si palpitant de spus,si inca nu e cazul.Surprinzator.
Inca mai sunt in faza de negare in ceea ce priveste examenul pe care urmeaza sa-l dau si probabil sa-l pic lamentabil,dar onorabil in acelasi timp,asta in timp ce minunatii mei parinti deja imi fac bagajele sa ma dea pe us' afara imediat dupa,ceea ce bineinteles,nu-mi displace.Inca nu-mi dau seama cum de reusesc in fiecare zi sa lipsesc de la ore si sa fac absolut nimic productiv,ceea ce ma macina incredibil de tare ,mai tare chiar decat senzatia de lene cand imi vine sa fac pipi.E ciudat cum nivelul meu de responsabilitate si maturitate a scazut considerabil in ultimul timp,odata cu ratingurile la bobocii mici si fraieri,pentru care mai nou sunt 'antipatica'.Ce dezamagire.O sa-mi para rau sa nu va mai fiu muza,dar pariez ca va gasiti voi o pupaza cu parul rosu care si-a atins deja apogeul sexual,spre deosebire de mine,pe care s-o exploatati in grup si repetat.
De asemenea,daca tot vorbim de potential atins si exploatat la maxim,as dori sa mentionez faptul ca,spre deosebire de 1 octombrie anul trecut,acum fumez un pachet jumate de Kent pe zi.Ceea ce ma multumeste.Si daca credeti ca asta e stupid,vorbiti cu tipul care si-a pozat cacatul si vorbeste despre el ca fiind 'cea mai ma-sa chestie pe care a facut-o vreodata'.Prefer sa-i pastrez caracterul anonim,deocamdata.

Si cum fara sa vreau am ajuns sa ma uit a doua oara in seara asta in coltul din jos al monitorului,as dori sa ne urez 'aniversare frumoasa'.Si asta nu in sensul de 'mori in mortii ma-tii',ci in sensul de 'te-am iubit,si o stii si tu'.Dar gata cu evocarile ca-mi fac rau la stomac.

Presupun ca mai am putin si-o sa cam uit ce voiam sa zic,asta din cauza activitatii cerebrale diminuate considerabil in ultima vreme,asa ca tac,inainte sa incep sa devin penibila.Asta in cazul in care n-am facut-o deja.Oricum stiti ca n-o sa-mi cer scuze,nici macar voua,celor 6 cititori fideli ai mei.Va iubesc.