A fi sau a nu fi...curva.

Nu vi s-a-ntamplat niciodata sa aveti,sentimental vorbind,un deja-vu ?

Ma refer la situatiile care se repeta over and over again.Sa aveti cea mai proasta intalnire din 2 in 2 saptamani,sau sa puneti punct unei relatii din aceleasi motive pentru care ati terminat-o si pe cea anterioara ?

Mie mi s-a-ntamplat.E ca atunci cand mananci prea multa ciocolata,devii dependent de conceptia in sine,dar gustul te dezgusta.

Se poate oare sa iubesti doar sentimentul de dragoste,nu si persoana cu care esti ?

La un moment dat am auzit pe cineva spunand ca dragostea e ca o lanterna,care se aprinde si se inchide constant,si ca cine are ghinionul sa cada in bataia luminii devine tinta.Indiferent de acnee sau vestimentatie dezastruoasa,persoana respectiva devine idol.Nu ca idealul meu ar fi sa-mi gasesc un idol acneic,dar nici nu vreau sa cred ca sunt atat de instabila emotional.Sau poate chestia asta e valabila doar la fete,ceea ce ma duce cu gandul la alta persoana care zicea la un moment dat : « fetele e curve ».

Acuma nu ca n-am fi curve,dar suntem.Am folosit de prea multe ori cuvantul « curve » ?

Ma rog,ideea mea era,inainte sa incep sa demoralizez toate reprezentantele sexului feminin care mai au cat de cat parere buna despre sine,ca iubind persoana de langa noi,iubim de fapt imaginea noastra iubind.Nu stiu daca m-am facut inteleasa,am vrut sa spun ca NU suntem capabili sa iubim fara ratiune , fara noima si dezinteresat pe cineva.Suntem doar niste curve egoiste.Si cine ma contrazice e curva.