:)

Buna dimineata.Poate va-ntrebati ce mai fac.Pai,ca sa va raspund la-ntrebarea pe care-mi imaginez ca mi-ati adresat-o,am sa fac un efort: "bine",si-am sa trec cu vederea lipsa voastra jignitoare de interes,care bineinteles ma jigneste.
Azi dimineata,pe langa obisnuita durere de cap,m-am trezit c-o stare aproximativ confuza,pentru ca desi n-am facut nimic dubios in ultimele zile,se pare ca nu reusesc sa-mi amintesc diferite chestii mai mult sau mai putin importante.Cum ar fi daca m-am spalat pe cap ieri sau alaltaieri.Sau daca au trecut deja 3 luni de cand nu mi-am mai schimbat periuta de dinti.In fine,inainte sa uit complet motivul pentru care postez azi,am sa inchei propozitia asta si-am sa-ncep alta.Cu alineat.
Am vazut aseara un film genial."The pianist" se numeste,si da,as fi putut sa spun si "Pianistul",dar mi se pare ca are mai mult impact titlu' in engleza.Adica ma simt intelectuala cand il zic,desi nu stiu exact daca asta-i o stare.Revenind,filmul e printre putinele filme naziste care-mi plac,asta pentru ca simtul meu artistic a fost gadilat pana la extaz,si pentru ca regretul meu fata de niste posibile ore de pian la varsta pubertatii s-a accentuat foarte tare.Pe langa faptul ca, desi nu are scene de violenta explicita(si ca sa fiu clara,ideea mea de violenta explicita e una foarte bolnava),a reusit sa ma faca sa-mi doresc sa nu mai mananc in viata mea dupa ora opt, m-a facut sa uit ca e un simplu film si ca in realitate probabil nu mi-ar pasa,bla bla,asa incat la scena cand pianistul ,om cu intelect,se chinuia sa-si desfaca nu stiu ce conserva si in acelasi timp sa nu fie omorat,am inceput sa bocesc ca o baba trista la telenovele.
M-as uita din nou la el,dar sincer mi-e frica.Asa ca vi-l recomand cu mare caldura,asta daca nu l-ati vazut deja.
Asa.

Acuma,pe langa faptul ca v-am surprins cu spiritul meu cinefil de care nici eu nu stiam pana cand am inceput sa ma uit la toate filmele de pe oDC din plictiseala,as putea sa incep sa povestesc ce-am mai facut eu asa in general si bineinteles ce m-a mai enervat in ultimul timp,de exemplu la scoala.
Pe langa profesorii care mai nou si-au luat o mie de arfe anul asta si ne freaca pe toti la creieri cu replica "Daca nu vreau eu,nu intri-n BAC",mai sunt si frustrarile cotidiene,legate de variantele imposibile la matematica,unde oricat de desteapta as fi,tot proasta sunt,de programul de scoala insuportabil si de sila care m-a apucat de vreo cateva saptamani incoace.Sila nu in sensul de lene,ci in sensul de stare de nervi aproape anarhica,care atunci cand m-apuca ma face sa vreau sa fac tot felul de chestii pe care daca le-as face in mod sigur as fi exmatriculata.Ce de "face".

A,da.Am dat peste cateva melodii draguta.Asta ar fi o chestie buna,presupun.