sâmbătă, 19 decembrie 2009

forever young

E dimineata si-mi place.Imi place,ca oricat de suparata sau obosita m-as fi culcat,somnul si-a facut treaba si m-a facut sa uit de tot.Sau ma rog,aproape tot.Oricum ar fi,restul depinde de mine.
Pe ideea asta,si pe faptul ca de ce mi-e frica tot nu scap,m-am hotarat sa iau atitudine.N-am mai facut asta de mult.
Deci da,o sa iau atitudine.O sa ma intorc cu spatele la orice gand care m-ar putea supara,stresa sau mi-ar putea strica bunadispozitie.
Si m-am gandit si la o chestie pe care-as putea s-o trag de par azi ca sa scot ceva interesant,daca tot am inceput sa postez:tineretea.
Unul din lucrurile care-mi plac la mine in clipa asta e ca sunt tanara.Corpul imi functioneaza,mintea nu prea,si ador chestia asta.Ma simt atotputernica si nimic n-ar putea strica sentimentul asta chiar daca nu e deloc real.Nimic din ce nu e real nu poate fi stricat,oricum.
Pot sa umblu pe unde vreau,n-am nevoie de bani ,sau cel putin asa imi place sa cred,pot sa-mi fac orice fel de prieteni vreau,pot sa ascult ce muzica vreau si sa dansez cum vreau pe ea.
Pot sa fiu ce vreau eu sa fiu,cand vreau eu,si cu cine vreau.
Pot sa-mi fac planuri doar de dragul de-a mi le face,doar asa ca sa treaca timpul in timp ce imi amintesc ce vise aveam cand eram mica,si nu tanara.
Ma gandesc ce fel de adult o sa fiu,daca o sa fiu,si ma gandesc uneori ca asa as vrea sa ma duc.Tanara si fraiera,increzatoare in viitor si felul cum sper sa fie pentru mine si persoanele pe care le iubesc.Mi-ar placea sa raman asa pentru totdeauna,mi-ar placea sa mor inainte sa devin batrana si plictisitoare,mi-ar placea sa se termine tot inainte sa mi se scurga toata viata din ochi..Mi-ar placea muzica sa fie buna pentru totdeauna,oamenii sa fie mereu frumosi si viata sa-mi dea tot ce are ea mai bun pana la sfarsit.
Nu vreau sa par nebuna,stiu ca n-am puterea sa raman pentru totdeauna tanara,si nici nu e vorba de frica de maturizare sau ceva..Pur si simplu imi place sentimentul asta ca toata lumea e a mea si ca sunt nemuritoare.
Imi place ca sunt vie.

Un comentariu:

Stef spunea...

Ma bucur ca iti apreciezi tineretea si viata in prezent, prea putini o fac si trece pe langa ei nebagat in seama. Cat despre procesul de imbatranire are intradevar multe probleme implicate, dar si puncte forte. Capeti o noua libertate si apreciere de lucruri noi, greu de descris, trebuie sa le traiesti pe propia piele ca sa intelegi. Secretul comun a mai multor varstnici pe care am ajuns sa ii respect este urmatorul: Imbatranesti atunci cand renunti sa mai lupti prntru lucrurile care iti aduc placere. Stiu suna banal, dar uitate in jur si ai sa vezi cati adevarati batrani vezi la diferite varste nu asa inaintate.